Schitul Românesc Prodromu se află la extremitatea răsăriteană a Muntelui Athos, într-un loc pusnicesc, acoperit cu arbuști, numit Vigla. Acest loc este sălbatic, dar plin de o frumusețe naturală, potrivit pentru viața isihastă. Aici, ca și în alte locuri ale Sfântului Munte, s-au nevoit încă din vechime monahi români. Schitul a fost întemeiat în jurul anului 1856, de către ieromonahii Nifon și Nectarie, după ce în prealabil, au primit aprobarea necesară întemeierii și organizării schitului, de la Patriarhul Ecumenic Chiril al VII-lea.
Piatra de temelie a bisericii Schitului s-a pus în ianuarie 1857, și a fost terminată în luna mai a anului 1866. Biserica are hramul ,,Botezul Domnului", și a fost construită în stil athonit.
Comoara cea mai de preț a Schitului este Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului numită ,,Prodromița", al cărei chip nu a fost zugrăvit de mână omenească. Schitul Prodromu a fost încă de la întemeierea sa și până astăzi, loc de nevoință și de urcuș duhovnicesc al monahilor veniți aici să-și pună viața în slujba Mântuitorului Hristos și a Preacuratei Sale Maici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu